Anul trecut, România a atins mai multe recorduri negative în materie de creştere a importurilor la mai multe categorii de legume şi fructe. Spre exemplu, 40% din cantitatea de mere, 60% din cea de pere sau 86% din cantitatea de piersici de pe piaţa locală este de peste graniţe.
Legume şi fructe obişnuite care pot creşte în orice gospodărie şi care au transformat cândva România într-un brand pe pieţele de export satisfac tot mai puţin nevoia de consum a românilor. Paradoxal, populaţia este în descreştere, iar exporturile au crescut insignifiant sau deloc, astfel că explicaţiile nu le putem găsi decât în modul în care se face acum agricultură în România.
Două din cinci kilograme de mere cumpărate sunt din import
Pe fondul unei scăderi a producţiei cu 4,4% faţă de anul precedent (nivelul maxim), anul trecut importurile de fructe proaspete au atins nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi au crescut cu 73,7% faţă de anul 2010/2011 (nivelul minim). Practic, în jur de 21% din fructele care au ajuns anul trecut pe masa românilor au fost din import, mai mult cu 4,0 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică.
Spre exemplu, importurile de mere au crescut cu 37%, astfel că România a ajuns să acopere aproximativ 40% din consum cu fructe de peste graniţă. De asemenea, 60% din perele consumate de români, 86% din cantitatea de piersici şi 66% din cea de struguri sunt de import.
Consumul intern a avut aceeaşi tendinţă ca şi resursele, a înregistrat o scădere cu 4,0% faţă de anul precedent (nivelul maxim).
Record la importul de legume
Povestea dependenţei de importuri este cunoscută şi pe piaţa legumelor, grav afectată în ultimii ani ani de condiţiile externe, printre care embargoul rusesc. Dezastrul se vede clar în datele statistice potrivit cărora importurile de legume şi produse din legume (inclusiv pepeni) au atins în anul comercial 2014/2015 cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, fiind cu 41,6% mai mari faţă de anul 2011/2012 (nivelul minim). 80% din consumul intern total ajunge în consumul uman.
Raportat la nevoia de consum, anul trecut, importurile au contribuit în proporţie de 13,3% la formarea resurselor, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent, în contextul unei producţii totale de 3,8 milioane de tone şi a unui consum total de 4,2 milioane de tone, din care alimentaţia populaţiei înseamnă 3,5 milioane de tone.
Ca exemplu, 11% din consumul naţional de roşii vine din import.
Consumului intern de legume şi produse din legume de anul trecut a fost cu 5,2% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 8,3% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim)
Raportat strict la consumul uman, ponderea importurilor a ajuns la 16,3% anul trecut, faţă de 11,8% în 2009.
Importuri tot mai mari de cartofi
Citeste continuarea pe economica.net
