Comisariatul Județean Maramureș al Gărzii Naționale de Mediu a publicat raportul oficial de activitate pentru anul trecut. Datele reflectă o intensificare fără precedent a controalelor, valoarea sancțiunilor financiare dublându-se față de anul precedent. În spatele cifrelor triumfătoare se ascund însă realități administrative severe: Maramureșul continuă să funcționeze fără un depozit ecologic operațional, iar ratele de reciclare rămân mult sub normele europene obligatorii.
Cu un colectiv restrâns, format din doar un comisar-șef, 11 comisari operaționali (organizați în 5 echipe de control) și un expert responsabil de secretariat și contabilitate primară, instituția cu sediul pe strada George Coșbuc din Baia Mare a fost pusă la grea încercare în 2025. Comisarii maramureșeni au derulat nu mai puțin de 802 acțiuni de control, depășind planul propus inițial cu 116 intervenții, ca urmare a unui volum uriaș de solicitări neplanificate.
Controale stricte în industrie și protecția biodiversității
Activitatea planificată a cuprins 399 de inspecții. Dintre acestea, 312 au vizat direct controlul poluării industriale și managementul deșeurilor. O atenție deosebită a fost acordată marilor operatori economici intrați sub incidența Directivei SEVESO III, calității aerului în județ și în municipiul Baia Mare, precum și monitorizării stadiului de închidere a vechilor depozite neconforme.
Pe componenta de biodiversitate și arii protejate s-au efectuat 87 de controale. Comisarii au verificat legalitatea circulației materialului lemnos pe piață, starea și întreținerea spațiilor verzi urbane, dar și activitatea operatorilor din domenii cu impact direct asupra naturii: microhidrocentrale, exploatări minerale, piscicultură și stații de debitare primară a lemnului.
Presiunea sesizărilor: Peste 400 de intervenții neprevăzute
Inspecțiile neplanificate (403 la număr) au consumat o parte importantă din resursele instituției. Cele mai multe acțiuni, respectiv 134, au fost declanșate direct de sesizările cetățenilor, semn că maramureșenii au devenit mult mai vigilenți cu privire la agresiunile asupra mediului înconjurător.
Restul controalelor au fost generate de proiecte și activități noi (99), acțiuni comune realizate în colaborare cu alte autorități de control ale statului (93) sau directive exprese primite de la Comisariatul General București (50).
Intoleranța față de abaterile de la legislație s-a tradus în 128 de sancțiuni contravenționale. Pe lângă avertismente, comisarii au dispus 6 suspendări de activitate pentru operatorii economici care au sfidat normele și au înaintat organelor de cercetare penală 3 sesizări de natură penală pentru fapte cu impact ecologic major.
Explozie a amenzilor: Nota de plată pentru poluatori s-a dublat
Din punct de vedere financiar și coercitiv, anul trecut reprezintă un record pentru județul nostru. Valoarea totală a amenzilor aplicate a ajuns la suma de 2.540.000 RON, distribuită în 94 de titluri de sancționare. Principalele nereguli constatate au fost desfășurarea unor activități economice fără deținerea autorizației de mediu și nerealizarea completă sau la termen a măsurilor de remediere stabilite la controalele anterioare.
Evoluția comparativă din ultimii trei ani arată o înăsprire evidentă a atitudinii autorităților:
-
2023: 18 avertismente | 42 amenzi | 661.000 RON
-
2024: 22 avertismente | 50 amenzi | 1.016.500 RON
-
2025: 34 avertismente | 94 amenzi | 2.540.000 RON
Deșeurile – Călcâiul lui Ahile pentru administrația județeană
Dacă pe partea de control cifrele arată o mobilizare exemplară, capitolul dedicat infrastructurii de mediu din Maramureș scoate la iveală aceleași probleme cronice nerezolvate. Raportul oficial subliniază o realitate sumbră: județul Maramureș nu dispune în prezent de niciun depozit ecologic operațional pe teritoriul său. Deși depozitul de la Fărcașa-Sârbi este finalizat din punct de vedere constructiv, procedurile administrative pentru obținerea Autorizației Integrate de Mediu sunt încă în derulare.
În absența unei infrastructuri locale și fără nicio platformă temporară activă în județ, toate deșeurile municipale colectate de la cetățeni sunt încărcate și transportate pe distanțe lungi, direct la depozitul ECO BIHOR. Mai mult, autoritățile nu au reușit nici până în prezent să găsească soluții de relocare sau eliminare pentru deșeurile rămase blocate istoric pe vechile platforme temporare de la Satu Nou de Jos și Teplița (Sighetu Marmației).
Suntem extrem de departe de țintele europene de reciclare
Analiza performanței de colectare selectivă plasează Maramureșul într-o zonă critică. Din întreaga cantitate de deșeuri generată la nivel județean, rata de reciclare și reutilizare realizată a fost de doar 13,89%, într-un context în care ținta legală obligatorie este stabilită la 50%.
Singurul indicator pozitiv evidențiat este scăderea drastică a deșeurilor depozitate în stare brută, netratată, la doar 2,45% (față de 17,95% în 2023), semn că procesul de sortare și tratare mecanică preliminară a început să funcționeze mai eficient înainte ca resturile menajere să ia drumul Bihorului.
Pe lângă problema deșeurilor populației, Garda de Mediu menține sub observație depozitul neconform de deșeuri industriale periculoase Romplumb (0,6 hectare), situat în proprietatea unei firme aflate în faliment (Bavna Fer SRL), sit a cărui activitate a fost sistată încă din anul 2006, dar care reprezintă o potențială vulnerabilitate istorică ce necesită monitorizare permanentă.
Bilanțul demonstrează că, deși acțiunile de control s-au înăsprit și amenzile au devenit usturătoare, adevărata rezolvare a problemelor de mediu din Maramureș depinde direct de deblocarea marilor proiecte de infrastructură de către autoritățile județene.
