Tribunalul București a trimis spre analiză Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) modificările aduse Legii cetățeniei române nr. 14/2025, care au prelungit drastic termenele de soluționare a cererilor de cetățenie, aplicându-se inclusiv retroactiv asupra dosarelor deja depuse.
Noua lege, intrată în vigoare la 15 martie 2025, a majorat de la 5 luni la 2 ani perioada în care Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) trebuie să soluționeze cererile, cu posibilitatea unei prelungiri excepționale de încă 6 luni. În practică însă, dosarele tind să fie rezolvate abia după 5-6 ani, în condițiile în care ANC are restanțe inclusiv din 2018–2019.
Decizia de a aplica legea și dosarelor aflate deja în lucru i-a afectat direct pe zecile de mii de solicitanți din Republica Moldova, care sperau la un răspuns mai rapid. Mulți dintre aceștia reclamă acum că „au fost trimiși din nou la coadă”, pierzând ani în plus în procedură.
Guvernul și Parlamentul au justificat măsura prin necesitatea de a introduce „termene realiste”, având în vedere blocajele acumulate în pandemie, când ANC aproape nu a înregistrat dosare. Totuși, avocații și reclamanții susțin că modificările încalcă principii fundamentale precum:
dreptul la o bună administrare;
dreptul la un recurs efectiv;
principiul încrederii legitime;
precum și dreptul derivat la cetățenia europeană.
Un caz reprezentativ este cel al reclamantului C.I., cetățean din Republica Moldova, care a contestat în instanță aplicarea retroactivă a termenelor. În urma procesului, Tribunalul București a decis să adreseze CJUE întrebări preliminare privind compatibilitatea legii române cu dreptul Uniunii Europene.
Hotărârea CJUE va avea implicații directe pentru sute de mii de cetățeni basarabeni aflați în așteptarea cetățeniei române și, implicit, a cetățeniei europene, în contextul apropierii alegerilor cruciale din Republica Moldova.
