Direcția Județeană pentru Cultură (DJC) Maramureș a desfășurat în 2025 o activitate intensă de cercetare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural al județului, în condițiile unui deficit major de personal și ale unor resurse financiare limitate. Cu doar cinci angajați activi, instituția a reușit să gestioneze atât atribuțiile administrative curente, cât și proiecte complexe de cercetare istorică și arhitecturală.
Unul dintre cele mai importante demersuri ale anului vizează Ansamblul Iezuit din Baia Mare. Cercetările realizate au scos la iveală erori acumulate în timp în Lista Monumentelor Istorice, care au dus la fragmentarea și pierderea identității unitare a fostei mănăstiri iezuite. Astăzi, doar biserica romano-catolică „Sfânta Treime” figurează clar ca monument istoric, în timp ce clădirea fostei școli iezuite – actuala Școală Gimnazială „Petre Dulfu” – nu mai apare pe listă, iar Muzeul Județean de Artă este menționat sub o denumire care ignoră originile sale. DJC Maramureș propune reclasarea întregului ansamblu, pe baza documentelor de arhivă, a hărților istorice și a cercetărilor de specialitate.
Un alt proiect important privește Castelul Teleki de la Coltău. Deși inițial clasat ca ansamblu ce includea castelul, parcul și clădirile anexe, în prezent doar castelul mai beneficiază de protecție legală. Studiile realizate în 2025 arată că întregul domeniu are valoare istorică și culturală, fiind legat de personalități marcante ale culturii europene, precum poetul Petőfi Sándor sau compozitorul Franz Liszt. Direcția Județeană pentru Cultură susține revenirea la forma inițială de clasare, care să protejeze ansamblul în integralitatea sa.
În municipiul Baia Mare, DJC Maramureș lucrează la documentarea proprietarilor clădirilor monument din centrul istoric, în vederea semnalizării acestora cu plăcuțe informative, conform legii. Un regulament local privind semnalizarea monumentelor istorice a fost deja adoptat, iar primele plăcuțe vor fi montate, începând din 2026, în Piața Libertății, cea mai frecventată zonă de către turiști și localnici.
Pe linia recuperării patrimoniului mobil, un caz deosebit îl reprezintă salvarea unor piese de lemn provenite dintr-o biserică de lemn dispărută din satul Slătioara. Portalul sculptat al fostei biserici, reutilizat timp de aproape 100 de ani într-o anexă gospodărească, a fost recuperat printr-o intervenție rapidă și donat Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Analizele dendrocronologice au oferit o datare mai exactă, confirmând valoarea istorică a pieselor și deschizând perspectiva unor proiecte de valorificare muzeală și digitală.
Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș s-a implicat și în proiecte de cercetare a arhitecturii vernaculare. În parteneriat cu universități, muzee și administrații locale, au fost inventariate și documentate porți de șură și construcții tradiționale din Țara Chioarului, dar și din alte zone ale țării. Rezultatele au fost prezentate publicului prin expoziții, publicații și emisiuni difuzate la TVR Cultural, contribuind la promovarea patrimoniului rural.
Pe lângă activitatea de cercetare, instituția a gestionat în 2025 un volum ridicat de avize pentru intervenții asupra monumentelor istorice și a zonelor lor de protecție. Au fost analizate peste o sută de documentații, s-au efectuat zeci de deplasări în teren și recepții de lucrări, iar DJC Maramureș a avut un rol activ în protejarea bisericilor de lemn incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, respingând orice inițiativă care ar fi afectat integritatea acestora.
Conducerea instituției atrage atenția că, în ciuda rezultatelor obținute, activitatea se desfășoară la limita capacității administrative. Lipsa specialiștilor și subfinanțarea afectează ritmul proiectelor, însă cercetarea și protejarea patrimoniului rămân priorități asumate. Reprezentanții DJC Maramureș subliniază că patrimoniul cultural nu este doar o moștenire a trecutului, ci o resursă esențială pentru identitatea și dezvoltarea comunității locale.
