Alexandra Golgot:,,Toti avem posibilitatea sa ajutam, trebuie doar sa deschidem ochii si sa vedem durerea din ochii lor”
Alexandra Golgot se implica in salvarea cainilor. Iubeste aceste patrupede enorm. Enorm.
Alexandra Golgot, sunteti membru al Asociatiei Adapostul de caini Baia Mare, cu ce situatii va intalniti zi de zi, cat de dramatice sau cat de fericite? Exista violenta extrema asupra cainilor, au fost cazuri de felul acesta?
In primul rand as vrea sa mentionez ca am infiintat acest ONG impreuna cu inca doua persoane acum 5 ani, pentru a veni in ajutorul cainilor fara stapan din Municipiul Baia Mare si imprejurimi. In tot acest timp am dat spre adoptie peste 350 de caini in tara si in strainatate, si avem inca 170 de caini in prezent in adapost. La acest numar se adauga din pacate si cazurile pentru care ajutorul a venit prea tarziu, multi caini loviti de masini, puiuti bolnavi abandonati pe strazi, si caini maltratati de proprii stapani, care cu toate eforturile depuse nu au supravietuit. Acum o saptamana de exemplu a ajuns la noi un caine din localitatea Gardani, langa Ulmeni, care fusese batut crunt de stapani, si era tinut legat de un stalp de beton, fara apa si mancare. Vecinii au sunat la 112, stapanii au fost amendati si cainele a ajuns apoi in grija noastra (BILL), fiind intr-o stare jalnica de malnutritie, neputandu-se tine pe picioare. In mod similar, acum 2 ani, a ajuns la noi un caine talie mare (BRUNO) care era legat in spatele unei case, stapana fiind in spital. Membrii familiei au ‘uitat’ de caine, si desi ar fi trebuit sa aiba 45 kg avea doar 17 kg. In plus, purta o zgarda care i-a fost pusa de puiut, si cum a crescut zgarda i-a sectionat gatul, incat nu putea manca sau bea apa. Nimeni nu a facut nimic luni de zile pentru el… Cand a ajuns la noi l-am dus de urgenta la cabinetul veterinar si a fost operat pe loc. Din pacare nu a supravietuit operatiei. In acest caz politia nu a aplicat nicio amenda. In rest ne confruntam anual cu zeci de pui abandonati peste tot, pentru ca baimarenii si mai ales cei care locuiesc in localitatile din jur nu inteleg ca sterilizarea este impusa prin lege, fiind obligatorie! Din pacate, in ciuda campaniilor de sterilizari pe care le-am facut in ultimii ani, numarul cainilor fara stapan este constant, fiind alimentat de abandonuri.
Caini adusi din sate si comume si lasati din masina la intrarea in oras. Asta este realitatea. Cazuri fericite sunt prea putine. Am reusit sa gasim cativa adoptatori responsabili de la inceputul anului si pana acum, si astfel patru catei din adapost au familii aici in Baia Mare. Insa majoritatea adoptiilor sunt in Anglia, prin intermediul colaborarii cu un ONG de renume din Londra, si anume Paws2Rescue. Acolo respectul pentru animale este la un alt nivel.
Cum poate cineva sa va ajute prin formularul 230?
Anul acesta formularele de 2% (Formularul 230) se poate depune pana in data de 31 iulie. Cei care doresc sa ne sustina activitatea au doua optiuni in acest sens: sa completeze sis a depuna formularul la ANAF, sau sa ne trimita un mesaj in privat pe pagina noastra de Facebook cu urmatoarele informatii: nume, adresa, cnp, initiala tatalui, telefon/email. Completam si depunem noi formularele pe baza de borderou.
Am inteles ca sunt multi oameni care vin inspre voi, cu hrana, unii si adopta caini, dar, exista suprapopulare la Adapost? Cainii abandonati din zona urbana, probabil ajung mai repede la Adapost, dar cu cainii abandonati din zona rurala cum pot ajunge la voi?
De luni pana vineri la adapost este o singura persoana, colega mea, Viorica, care hraneste cainii, pune apa si face curatenie. Sambata este ziua in care vin de obicei cativa voluntari, dar suntem mereu aceleasi 3-4 persoane care ne implicam efectiv. In cursul unui an avem poate o clasa de gimnaziu care vine sa viziteze adapostul si sa aduca cativa saci de hrana. Donatiile sunt putine din partea baimarenilor, aceleasi cateva persoane in fiecare luna care ajuta adapostul desi au venituri modeste, insa lor chiar le pasa de soarta acestor caini. Suntem o echipa mica de voluntari, dar suntem de neclintit cand vine vorba de a lupta pentru drepturile animalelor.
Ca sa va raspund la ultima parte a intrebarii dumneavoastra, suprapopularea adapostului este constanta, chiar daca am avea 500 de locuri, s-ar umple in cateva saptamani. Avem resurse limitate, atat financiare cat si de spatiu si voluntari. Fiecare caine care ajunge la noi beneficiaza insa de un tarc, hrana, apa, tratamente veterinare (vaccinuri, microcip si sterilizare). Este greu cand stim ca nu avem locuri pentru toti cainii de pe strazi care au nevoie de ajutor. Intervenim deci cu prioritate in cazurile urgente, grave. Si asta in timpul nostru liber, pentru ca avem toti job-uri.
Un gand pentru cititorii jurnalmm
Mesajul meu catre toti cei care vor citi acest articol este sa nu ramana indiferenti cand vad un caz de maltratare, abandonare sau un caine lovit de masina zacand pe marginea drumului. Toti avem posibilitatea sa ajutam, trebuie doar sa deschidem ochii si sa vedem durerea din ochii lor. Apoi, trebuie retinut ca nu este vina acestor caini ca au ajuns sa traiasca pe strazi. Este vina comunitatii in care traim, si comunitatea este formata din persoane, ca vecinul sau vecina care nu isi sterilizeaza catelusa si care are cate un rand de pui in fiecare primavara, doar pentru ca asa vrea, dand o palma tuturor celor care aplica legea si noua care organizam campanii de sterilizari gratuite.
Trebuie sa ne implicam cu totii mai mult daca vrem sa avem un oras frumos, civilizat, de care sa putem fi mandri.
