Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a revendicat duminică victoria în referendumul de extindere a prerogativelor sale, însă opoziţia contestă rezultatul.
Inalta Comisie Electorală a Turciei (YSK) a anunțat duminică seara victoria taberei „da” la referendumul pentru modificarea Constituției, transmite Reuters. Rezultatele sunt neoficiale, a precizat președintele YSK, Sadi Guven, într-o conferință de presă la Ankara. Cifrele oficiale vor fi cunoscute doar peste 11-12 zile, a adăugat el. Numărul de voturi pentru modificarea a 18 articole din Constituție, în sensul extinderii prerogativelor președintelui țării, era cu 1,25 milioane mai mare decât numărul de voturi împotrivă. În momentul anunțului, mai erau de numărat doar 600.000 de voturi.
Consiliul Europei a îndemnat conducerea turcă să analizeze cu atenţie următorii paşi, în condiţiile în care rezultatul referendumului de duminică a fost foarte strâns, relatează Deutsche Welle.
“Electoratul turc a votat privind amendamentele Constituţiei. Ţinând cont de rezultatul strâns, conducerea turcă ar trebui să analizeze cu atenţie următorii paşi. Este de o importanţă supremă să asigure independenţa sistemului judiciar, în concordanţă cu principiul statului de drept înscris în Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului”, a afirmat CoE.
Consiliul Europei, din care Turcia face parte, este pregătit să susţină ţara în acest proces”, se adaugă în document.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 99% din voturi, 51,34% dintre turci au votat pentru modificarea Constituţiei, iar 48,66% împotrivă.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan, iniţiatorul referendumului, a transmis felicitări formaţiunilor care au susţinut proiectul de modificare a Constituţiei – Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), Mişcarea Naţionalistă (MHP) şi Partidul Marii Uniunii (BBP).
În schimb, principalele formaţiuni de opoziţie – Partidul Popular Republican (CHP) şi Partidul Popular Democrat (HDP) – au denunţat „acte de manipulare” şi fraude electorale, contestând rezultatul.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că naţiunea şi-a arătat voinţa liberă la referendumul de duminică, în urma căruia îi vor fi sporite prerogativele, relatează Hurriyet.
“Turcia a luat o decizie istorică privind sistemul de guvernare”, a adăugat el.
Anterior, premierul Binali Yildirim a revendicat victoria în faţa unei mulţimi de zeci de mii de susţinători strânşi în faţa sediul AKP. El le-a mulţumit alegătorilor. “Jurăm să profităm cât mai mult posibil de acest rezultat pentru cel mai mare bine al naţiunii noastre”, a spus Yildirim.
“Vom avea întotdeauna puncte de vedere diferite şi soluţii diferite, dar vom onora şi păstra întotdeauna unitatea noastră. Aceasta este forţa democraţiei noastre”, a adăugat premierul, a cărui funcţie va fi desfiinţată în urma referendumului.
“Suntem o singură naţiune, Turcia dând o nouă pagină în istoria sa democratică”, a subliniat el.
“Oameni diferiţi au apărat poziţii diferite în timpul campaniei, dar, în final, oamenii au votat ‘da’ şi au pus capăt discuţiei (…) Acesta este cel mai bun răspuns pe care oamenii noştri puteau să îl dea grupării teroriste din spatele tentativei josnice de lovitură de stat din 15 iulie şi grupărilor străine care încearcă să ne distrugă unitatea cu animozitatea lor”, a precizat şeful Guvernului.
– Zeci de mii de susţinători ai lui Erdogan au început să se strângă în piaţa Taksim din Istanbul, pentru a sărbători
Mii de susţinători ai preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au început să se strângă în piaţa Taksim din Istanbul, pentru a sărbători victoria la referendumul de modificare a Constituţiei, ce îi va oferi şefului statului prerogative sporite.
Imagini din centrul Istanbulului arată oamenii care cântă, dansează şi agită drapele ale Turciei. O parte dintre ei au aruncat cu artificii.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 98,82% din voturi, 51,34% dintre turci au votat pentru modificarea Constituţiei, iar 48,66% împotrivă.
Președintele Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat duminică seara premierului Bilali Yildirim pentru a-l felicita pentru victoria guvernului la referendumul pentru reforma constituțională din Turcia, a informat agenția de presă oficială Anadolu, preluată de DPA.
UPDATE ora 21.05: Principalul partid de opoziţie din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), a anunţat pe Twitter că obiectează faţă de luarea în calcul a 2,5 milioane de voturi. Dintre acestea, 1,5 milioane nu au ştampila Înaltei Comisii Electorale. Anterior, vicepreşedintele principalului partid de opoziţie din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), Erdal Aksunger, a denunţat acţiuni ilegale comise în favoarea Guvernului la referendumul de duminică pentru extinderea prerogativelor preşedintelui.
UPDATE ora 20.10: Victoria taberei pro-Erdogan este o certitudine, 24,2 milioane de turci votând DA, iar 23 de milioane împotrivă. Prezenţa la urne a fost de 86%. Piaţa Taksim din centrul Istanbulului a fost închisă traficului, duminică seară, din motive de securitate.
UPDATE ora 19.40: Numătoarea se apropie de final. În acest moment s-au numărat 98,12% din voturi, iar tabăra Erdogan se apropie de victorie. Votul este 51,51% pentru schimbarea Constituţiei şi 48,49% împotrivă.
După numărarea a trei sferturi din voturi, opţinea de modificare a Constituţiei şi acordarea de puteri sporite preşedintelui întruneşte 54% din opţiuni.
Opozanții reformei erau creditați cu un procent de 36,8% după numărarea a 25% din voturi, relatează AFP. Peste 55 de milioane de turci cu drept de vot au fost chemați la urne pentru a spune „da” sau „nu” în privința unei reforme constituționale în 18 puncte care ar institui un sistem prezidențial cu puteri ample în locul actualului model parlamentar.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost cel mai mare promotor al reformei, pe care o consideră necesară pentru a obține o mai mare stabilitate și a garanta astfel mai eficient creșterea economică și securitatea. Atât Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP, de guvernământ), cât și Mișcarea Acțiunii Naționaliste (MHP, dreapta) au susținut reforma, în timp ce opoziția social-democrată și cea prokurdă au respins-o.
Schimbările prevăzute în inițiativa de modificare a Constituției turce sunt următoarele:
—Funcția de prim-ministru este suprimată și prerogativele acesteia vor fi transferate președintelui, care astfel va prelua și conducerea executivului. Președintele va fi cel care va numi miniștrii și alți funcționari de rang înalt, fără să fie obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici să se consulte cu acesta. De asemenea, va fi eliminată posibilitatea demiterii miniștrilor printr-o moțiune de cenzură.
—Președintele va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de parlament, prin emiterea de decrete cu forță de lege, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ. Șeful statului va putea, la fel ca în prezent, să blocheze legile emise de parlament, dar pentru ca Marea Adunare Națională să poată elimina acest veto va fi nevoie de majoritatea simplă a întregului legislativ și nu de majoritatea simplă a deputaților prezenți, cum se întâmplă în prezent.
—Șeful statului îi va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, precum și pe ministrul justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor, în timp ce parlamentul va numi 7 membri. În prezent această structură are 22 de membri, dintre care 11 sunt numiți chiar de judecători și procurori și 4 de președinte.
—Rectorii universităților vor fi de asemenea numiți de președinte.
—Președintele va putea fi membru al unui partid politic. Constituția care este acum în vigoare nu permite acest lucru, astfel că odată cu învestirea în funcție, în anul 2014, Erdogan a fost nevoit să demisioneze din formațiunea AKP.
—Va fi creat un post de vicepreședinte, care să fie un reprezentant al șefului statului și la nevoie să-l înlocuiască. Dar acest al doilea om în stat nu va mai fi președintele Marii Adunări Naționale, cum prevede actuala Constituție. În plus, președintele va putea decide câți vicepreședinți va avea și el îi va numi fără ca parlamentul să intervină în alegerea respectivelor persoane.
—Interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreședintelui.
—Parlamentul și președintele țării vor fi aleși prin vot universal într-un scrutin desfășurat în aceeași zi la fiecare cinci ani, primele alegeri urmând să se desfășoare pe 3 noiembrie 2019, organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și legislative mărind șansele de victorie ale partidului președintelui.
—Vârsta minimă de la care se va putea candida pentru un post de deputat va fi redusă de la 25 de ani la 18 ani, iar numărul de parlamentari va crește de la 550 la 600.
—Șeful statului va putea oricând să dizolve parlamentul, iar atât președintele, cât și Marea Adunare Națională vor putea să convoace alegeri anticipate. Însă pentru ca parlamentul să convoace aceste alegeri va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților. În ambele cazuri, alegerile anticipate se vor desfășura atât pentru președinție, cât și pentru parlament, prin urmare dacă președintele convoacă alegeri anticipate își pune propriul mandat în joc, același lucru fiind valabil și pentru legislativ în cazul inițierii unui asemenea proces.
—Președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani fiecare. Totuși, dacă parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, iar dacă câștigă începe un nou mandat de cinci ani, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul.
—În noua Constituție va fi introdusă și posibilitatea ca președintele să fie investigat nu doar pentru înaltă trădare, cum prevede actuala lege fundamentală, ci și pentru orice alt delict, dar inițierea unui asemenea demers va necesita votul a două treimi din membrii Marii Adunări Naționale.
Sursa: rtv.net
