Inspectorii de muncă nu au competența de a sancționa ‘munca la gri’ sau ‘salariul la plic’, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Directorul Direcției Control, Securitate și Sănătate în Muncă din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), subliniind că angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat.
Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI /AGERPRES ARHIVA
Pe de altă parte, oficialul MMFPSPV amintește că valoarea amenzilor aplicate de Inspecția Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, pentru ‘munca la negru’, se ridică la 32.139.000 lei, în primele șase luni ale anului 2014.
Niculae Voinoiu a precizat, totodată, că legislația românească privind securitatea și sănătatea în muncă a fost adaptată cerințelor europene, însă practica a scos în evidență că mai sunt necesare anumite revizuiri pentru a clarifica unele aspecte particulare pentru care legislația europeană a formulat cerințe de ordin general.
AGERPRES: Din datele pe care le aveți la dispoziție, la ce nivel se ridică în prezent evaziunea fiscală din munca la negru?
Niculae Voinoiu: Din datele centralizate în cadrul Inspecției Muncii nu poate fi estimat nivelul evaziunii fiscale rezultat din munca la negru. Atribuțiile Inspecției Muncii sunt limitate în ceea ce privește cuantificarea corectă a muncii nedeclarate și diminuarea acestui fenomen, în sensul că acțiunile de control nu influențează în mod direct încasarea veniturilor la bugetul de stat și nici crearea de locuri de muncă. Astfel, inspectorii de muncă nu au competența de a sancționa ‘munca la gri’ sau ‘salariul la plic’. Angajatorii preferă să încheie contracte de muncă pe salariul minim garantat, cealaltă parte a remunerației, pană la salariul ‘în mână’, nefiind fiscalizată. De asemenea, inspectorii de muncă nu au competența de a verifica achitarea contribuțiilor sociale la bugetul consolidat al statului și nu pot urmări achitarea amenzilor contravenționale, executarea acestora fiind atributul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
AGERPRES: Câte controale au fost efectuate pe componenta de muncă la negru și care a fost finalitatea lor?
Niculae Voinoiu: În perioada ianuarie-iunie 2014 au fost efectuate 74.635 controale privind ‘munca la negru’ (munca fără forme legale).
AGERPRES: Care este valoarea amenzilor aplicate de Inspecția Muncii pentru munca fără forme legale în primele șase luni din 2014?
Niculae Voinoiu: În ceea ce privește ‘munca la negru’, valoarea amenzilor aplicate de Inspecția Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, în primele șase luni ale anului 2014, este de 32,139 milioane lei.
AGERPRES: Cum apreciați numărul actual de inspectori din cadrul Direcției Control, Securitate și Sănătate în Muncă, în raport cu volumul de muncă de pe teren?
Niculae Voinoiu: În ceea ce privește numărul inspectorilor de muncă din domeniul securității și sănătății în muncă, raportat la nivelul de muncă din teren, putem spune că acesta este în concordanță cu cel al celorlalte țări europene, și anume o medie de aproximativ 10.000 de lucrători care revin unui inspector de muncă. În funcție de specificul economic, de distribuția teritorială a agenților economici și de gradul de risc asociat activităților desfășurate, sunt diferențe la numărul de lucrători care revin unui inspector de muncă.
AGERPRES: Care sunt formele de evaziune fiscală cu contracte, folosite de angajatori la ora actuală?
Niculae Voinoiu: Forma de evaziune fiscală cu contracte, folosită de angajatori, rezultă din stabilirea în contractele individuale de muncă de salarii mai mici decât cele efectiv acordate. Practic, angajatorul acordă peste salariul minim garantat o parte a salariului ‘în mână’, această parte nefiind fiscalizată.
AGERPRES: Care sunt abaterile de la normele legale în vigoare pe care inspectorii le întâlnesc cel mai des?
Niculae Voinoiu: Abaterile de la normele legale, pe care inspectorii de muncă le întâlnesc cel mai des în activitatea de control din domeniul relațiilor de muncă, sunt următoarele: neplata drepturilor salariale — pentru acest aspect inspectorii de muncă stabilesc măsuri cu termene concrete de realizare. În sarcina angajatorilor revine verificarea îndeplinirii măsurilor dispuse, angajatorul având obligația să se conformeze, în caz contrar aplicându-se o amendă contravențională între 5.000 și 10.000 lei, conform art. 23 alin 1, lit. b, din Legea nr. 108/1999, pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată.
Pentru primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă s-au aplicat 2.168 de amenzi, în valoare de 32,139 milioane lei.
De asemenea, pentru nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal s-au aplicat 738 de amenzi, în valoare de 1.141.500 lei; pentru nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară — 286 de amenzi, în valoare de 449.900 lei; încălcarea prevederilor referitoare la munca de noapte s-a soldat cu 94 de amenzi, în valoare de 144.600 lei. De asemenea, pentru nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară, s-au aplicat 204 amenzi, în valoare de 70.600 lei.
AGERPRES: Dar în domeniul securității și sănătății în muncă?
Niculae Voinoiu: Cel mai des întâlnite abateri din domeniul securității și sănătății în muncă se referă la lipsa măsurilor de prevenire a căderilor de la înălțime cu mijloace de protecție colectivă, cum sunt balustradele, platformele sau plasele de prindere; măsuri insuficiente de prevenire a riscurilor de surpare a malurilor pentru protecția vieții lucrătorilor. Aceste riscuri pot fi prevenite prin sprijiniri de maluri, taluzări sau alte mijloace care se împiedice alunecările de pământ.
Alte abateri se referă la: neutilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție corespunzătoare (centuri de siguranță sau alte mijloace de ancorare, căști, bocanci etc); neasigurarea funcționării permanente și corecte a dispozitivelor de protecție la echipamentele de muncă; tablouri electrice neasigurate împotriva pericolului de electrocutare etc.
AGERPRES: Ce probleme are legislația muncii în acest moment?
Niculae Voinoiu: În domeniul legislației privind relațiile de muncă există anumite probleme legate de munca nedeclarată, de munca prestată în timpul sărbătorilor legale, munca cu timp parțial, cumulul contractelor individuale de muncă, mai ales la angajatori diferiți.
AGERPRES: De ce modificări principale ar fi nevoie pentru apropierea legislației românești de cea europeană?
Niculae Voinoiu: Legislația privind securitatea și sănătatea în muncă a fost adaptată cerințelor europene, prin transpunerea în legislația națională a directivelor europene care reglementează acest domeniu încă din anul 2006, când s-a transpus Directiva cadru 89/391/CE, prin Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, transpunere continuată și în 2007, prin preluarea tuturor directivelor specifice. În prezent, din punct de vedere legislativ, nu există dificultăți în aplicare, însă practica a scos în evidență că mai sunt necesare anumite revizuiri pentru a clarifica unele aspecte particulare pentru care legislația europeană a formulat cerințe de ordin general. Armonizarea legislației naționale cu cea europeană este atributul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
