Şase ani fără Arhiepiscopul Justinian
- Sfânta Liturghie Arhierească şi slujba de pomenire –
Sâmbătă, 29 octombrie 2022, o mare mulţime de credincioşi urca Dealul Viei la Mănăstirea Rohia, pentru o întâlnire de taină cu cel care a fost slujitorul Altarului timp de peste trei sferturi de secol: Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, trecut la Domnul în urmă cu şase ani, fost stareţ al acetui sfânt locaş aproape 30 de ani, 17 ani Episcop Vicar la Cluj şi 26 de ani Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului. Au urcat spre mănăstire Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, membri ai Permanenţei Eparhiale băimărene, stareţi şi stareţe, monahi şi monahii, protoierei şi preoţi de mir, credincioşi din Eparhie şi din alte eparhii, care au venit să stea de vorbă, la mormânt, cu marele dispărut, să se roage pentru sufletul lui mare şi să îi ceară să se roage pentru ei, pentru că de acolo de unde este acum să roagă mereu pentru ucenicii şi prietenii pe care i-a avut.
„Se împlinesc mâine, în 30 octombrie 2022, şase ani de la plecarea la Domnul a Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian, Părintele nostru, care a plecat din lumea aceasta îmbrăcat în multă sfinţenie, multă lumină, multă înţelepciune şi a rămas pentru noi ca o icoană, ca o pildă şi un model de urmat şi învăţător de ascultat şi Părinte de cinstit pentru clerul şi credincioşii din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pentru monahii din sfintele mănăstiri şi nu doar pentru cei din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, ci pentru credincioşii, pentru ierarhii, pentru clerul din toată ţara, pentru că toată lumea l-a iubit pe Înaltpreasfinţitul Justinian, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Ne adunăm aici, la Rohia, în Muntele cel Sfânt, unde a dorit să-şi aşeze trupul ostenit, la 96 de ani, de multa lucrare, de multa răbdare, de călătoria lungă şi grea pe care a trebuit să o facă cu Crucea lui Hristos şi a Bisericii Sale, purtată cu toată bărbăţia şi responsabilitatea în reînvierea Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Repet: a fost un drum greu, dar a fost ajutat de Dumnezeu şi am fost şi noi lângă dânsul, ucenicii dânsului, care i-am bucurat şi i-am luminat povara bătrâneţilor şi clipele vieţii pe care, altfel dacă nu era împreună cu noi, poate ar fi trecut mult mai greu. Ne-am întâlnit, iată, anticipat, deoarece mâine avem slujire. Ne-am întâlnit anticipat şi am făcut Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Timotei Sătmăreanul a liturghisit, l-am pomenit şi apoi ne-am adunat în jurul Crucii şi a mormântului Înaltpreasfinţiei Sale, aici, cin monahal, cler, popor, dreptcredincioşi creştini, cu flori şi lumânări şi cu inimile pline de recunoştinţă faţă de Înaltpreasfinţitul şi de pilda vieţii pe care ne-a dat-o. La anul va fi un soroc, vor fi 7 ani. Desigur că va fi o solemnitate mai specială în această zi în care îl vom pomeni de acum şi până-n veac. Veşnica lui pomenire să fie din neam în neam şi să ne fie nouă pildă, iar rugăciunile dânsului să ne însoţească în toată lucrarea noastră bisericească.”
Sfânta Liturghie Arhierească
Un sobor de preoţi, sub protia Preasfinţitului Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, a oficiat Sfânta Liturghie, la care a asistat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Din sobor au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor şi schiturilor şi stareţul Mănăstirii Rohia, Pr. Dr Iustin Tira, fost vicar administrativ al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, nepot al Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, Pr. Ioan Pop, proin-consilier administrativ, Pr. Dr. Florin Stan, protopopul Lăpuşului, Pr. Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, Pr. Mihai Tira, preşedintele Fundaţiei „Justinian Arhiepiscopul”, nepot al Înaltpreasfinţitului Justinian, Pr. Cornel Mihai Gheduţiu, secretar protopopesc, Ierom. Serafim Bilţ, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Pr. Vasile Hatos, paroh în Rohia, Arhid. Gherasim Nap, şef de cabinet al Arhiereului-Vicar, Diac. Ioan Onuţ Păcurar, referent secretariat.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Thelogos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois.
La ectenia pentru cei adormiţi a fost pomenit Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, la şase ani de la tecerea sa la Domnul.
S-au rugat alături de credincioşi Mitru Leşe, primarul oraşului Tg. Lăpuş, şi Dr. Vlad Severus Paşca, medic de familie, membru în Adunarea Eparhială.
Cuvânt de învăţătură
Un vast cuvânt de învăţătură a rostit Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin despre cel ce a fost inegalabilul Arhiepiscop Justinian, a cărui plecare a fost în zi de duminică, când toţi preoţii din Eparhia Maramureşului şi Sătmarului oficiau Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, fapt pentru care, caz rar, a fost pomenit, mai întâi, la cei vii, după rânduială, cum se pomenesc episcopii, ca apoi, după plecarea la Domnul, să fie pomenit la cei adormiţi, când s-a tras clopotul şi s-a făcut ectenie.
„Viaţa Înaltpreasfinţitului Părinte Justinian a fost ca o Evanghelie deschisă. A fost icoană şi pildă. Şi rămâne icoană şi pildă pentru ierarhi, pentru preoţi, pentru monahi, a rămas monah toată viaţa, şi pentru credincioşii care l-au iubit şi pentru noi toţi, care l-am iubit, l-am preţuit şi-l iubim, şi-i cinstim memoria şi îi pomenim veşnic amintirea, fiindu-ne dor de vorbele pline de înţelepciune, uneori mai apăsate şi alteori mai şoptite, care întotdeauna au inspirat”, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.
„Rohia a fost un simbol, a mai adăugat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Maramureşul n-a avut episcopie, dar Rohia era ca o episcopie, unde Înaltpreasfinţitul Justinian, care a fost 30 de ani stareţ, era ca un episcop de ţară, respectat de către popor, un mare mărturisitor şi părinte, şi luminător, şi a rezistat. Şi iată că Dumnezeu i-a dat bucuria să trăiască libertatea, eliberarea României de un regim care n-a fost al nostru, nu l-am îmbrăţişat, a fost de import, a fost impus, şi să trăiască renaşterea Episcopiei la care a lucrat slujind pe Dumnezeu. A trăit să vadă minunea dezvoltării acestei mănăstiri… Biserica aceasta parcă este coborâtă din cer pe stâncă. Parcă este coborâtă de Dumnezeu, în clădirea aceea, cu turnul, dacă Dumnezeu va ajuta, vom amenaja Muzeul Justinian Arhiepiscopul şi alte muzee. Am zis că biserica este Palatul Maicii Domnului, iar turnul este Castelul lui Dumnezeu.”
Evocarea vieţii Înaltpreasfinţitului Părinte Episcop Justinian făcută ieri de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a fost ca o poveste frumoasă dintr-o seară de duminică, cu lucruri minunate, cu eroi şi fapte deosebite, cu victorii, care au fost rodul rugăciunii continue făcute de marele Ierarh şi de obştea mănăstirii, pe care a alcătuit-o a doua oară, după ce rămăsese singur în trista noapte din toamna anului 1959, când prin decret comuniştii au alungat călugării din mănăstiri. Tot ce s-a făcut la Rohia face parte din minunile Maicii Domnului ca urmare a rugăciunilor călugărilor şi credincioşilor. Locul este sfânt, iar Î.P.S. Justinian a fost un om luminos, care ne ajută şi acum cu rugăciunea.
Parastasul la mormânt
După încheierea Sfintei Liturghii, soborul şi toţi credincioşii, cu lumânări în mâini, s-au îndreptat spre mormântul de la poarta veche a mănăstirii unde îşi doarme somnul de veci marele Ierarh Justinian. Aici, soborul a oficiat slujba Parastasului şi dezlegările care se fac cu ocazia aceasta, iar la plecare fiecare credincios a primit un colac şi cozonac.
