Miercuri, 24 aprilie 2024, de sărbătoarea închinată Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş – Ocrotitorul duhovnicesc al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a slujit împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu Vicar, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din municipiul Baia Mare Liturghia Darurilor înainte Sfinţite.
„Ziua de 24 aprilie este sărbătoare mare şi sfântă în Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, pentru că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, când, în 1992, la propunerea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Justinian, a hotărât să treacă în rândul Sfinţilor pe Ierarhul maramureşean mărturisitor şi, pe bună dreptate, pentru că Sfântul Ierarh Iosif a fost un mare apărător al dreptei credinţe şi atunci, când la 1700, singur, sub presiuni politice ale Curţii de la Viena a imperiului, presiuni imperiale, însăşi Unirea a fost o mişcare politică, sub presiuni politice s-a făcut unirea unei părţi din Biserica Ortodoxă Română din Ardeal şi mitropolitul Atanasie Anghel şi cei 38 de protopopi au semnat, sub constrângere şi ameninţare, desigur, actul unirii, Sfântul Iosif Mărturisitorul a rămas drept şi ferm, n-a acceptat să semneze, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Şi a rămas singurul Iierarh dreptcredincios în Transilvania, pentru că au urmat pătimirile ortodocşilor care n-au acceptat unirea şi tot aşa şi pătimirea Sfântului şi dreptului şi marelui Ierarh Mărturisitor Iosif Stoica, ce a păstorit din 1692 până în 1705-1711, a păstorit cu dreptate şi fermitate, n-a semnat nici el, nici preoţii lui niciun fel de act de unire. Ortodoxia în Maramureş are o istorie mult pătimitoare, pentru că Episcopii de Maramureş n-au avut voie, datorită ocupaţiei Transilvaniei aproape o mie de ani de către regatul maghiar, de către regii unguri, n-aveau voie să îşi construiască sau să îşi aşeze reşedinţele sau instituţiile superioare bisericeşti în oraşe, decât extra muros, în afara cetăţii sau oraşului. De aceea, a avut Sfântul Iosif Mărturisitorul reşedinţă şi la Bârsana, şi la Peri, la Budeşti, la Giuleşti, la Moisei, foste mănăstiri străvechi, care au reînviat după 1990, şi atunci când Dumnezeu a hotărât să ne redea înapoi fostul Palat Episcopal din Sighet şi după ce l-am restaurat, printr-un proiect european, l-am transformat într-un centru puternic cultural-pastoral şi ne-a inspirat Dumnezeu să-i dăm un nume potrivit şi cu adevărat meritat şi anume „Centrul Pastoral Cultural ‹‹Sfântul Iosif Mărturisitorul››. Deci, are o reşedinţă Sfântul nostru acum, în Sighetu Marmaţiei, pentru că acolo a şi păstorit mai mult şi i s-a făcut dreptate şi, de fapt, acolo este reşedinţa duhovnicească istorică a Episcopiei noastre şi este foarte fericită această alegere şi cred că şi Sfântul Iosif, pentru că i-am scris numele în piatră pe frontispiciul Palatului şi are acum un Palat pentru veşnicie întotdeauna, în toată istoria care urmează Sfântul va avea în Sighet Palatul său în mediul urman, în oraş acuma, nu doar în afara oraşului. Când se vorbeşte că Maramureşul şi Ţara Oaşului au fost, până în 1948, integral greco-catolice este o mare nedreptate, este un mare neadevăr. Maramureşenii, oşenii, sătmărenii, Eparhia Sfântului Iosif Mărturisitorul, n-au semnat niciun act de unire. La 1740 a fost desfiinţată Episcopia Sfântului Iosif Mărturisitorul, cu ultima reşedinţă la Bârsana, Episcopia românilor ortodocşi, şi ei au fost trecuţi fără să fie consultaţi. Au fost declaraţi greco-catolici integral. Acest lucru a făcut din Sfântul Iosif, din Arhipăstorul Iosif Stoica, un Mărturisitor, un ierarh drept credincios şi, în cele din urmă, sfânt. Pe acest mare Sfânt Episcopia noastră l-a luat protector, când, în 2003, la vizita celor doi Patriarhi, Teoctist al României şi Petros al VII-lea al Alexandriei Egiptului, au sfinţit demisolul Catedralei noastre „Sfânta Treime”, atunci a fost făcută şi proclamarea solemnă a canonizării Sfântului în teritoriu, deci în Episcopia noastră, şi a fost proclamat şi Sfânt ocrotitor al Episcopiei noastre. Îl cinstim în toate bisericile şi mănăstirile şi săvârşim slujba lui în atmosferă solemnă de sărbătoare, rugându-ne lui Dumnezeu să ne facă parte de credinţa lui dreaptă, de mărturisirea lui adevărată şi de rugăciunile lui. Acum se roagă împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian, care a purtat toiagul pe care îl poartă Ierarhii de Maramureş al Sfântului Iosif Mărturisitorul, se roagă împreună pentru noi în Cerul lui Dumnezeu şi în soborul Arhiereilor care stau în jurul lui Hristos, a Ierarhilor, a Patriarhilor, a Episcopilor drept credincioşi, care slujesc Liturghia Cerească şi se roagă pentru noi. Sunt astăzi cu noi împreună şi preţuiesc cinstirea pe care le-o aducem. Iată, şcolile teologice integral sunt aici, Seminarul nostru poartă numele Sfântului Iosif Mărturisitorul, deci îl are ocrotitor şi sunt aici toţi seminariştii, studenţii teologi, credincioşii care au lăsat lucrul şi au venit să-l cinstească în Catedrala noastră Episcopală, iar ziua aceasta o cinstim în mod solemn cei doi Ierarhi, împreună cu Preasfinţitul Timotei Sătmăreanul, împreună cu Permanenţa Consiliului Eparhial, cu ostenitorii de la Episcopie, cu conducătorii şcolilor teologice, profesorii, dascălii de teologie şi cu poporul lui Dumnezeu şi cinul monahal, împreună suntem în mare sărbătoare de mulţumire şi recunoştinţă pentru sfânta şi dreapta noastră credinţă. Dacă credinţa în Maramureş şi Sătmar este atât de puternică, încă vie, adevărată şi frumoasă, i-o datorăm Sfântului Iosif Mărturisitorul. De la el am primit această moştenire sfântă şi o păstrăm, o preţuim, o întărim şi o ducem mai departe spre slava lui Dumnezeu şi binele Bisericii şi mântuirea credincioşilor. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”
Sfânta Liturghie Arhierească
Soborul slujitor a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, vicar administrativ, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic şi misionar, Protos. Serafim Bilţ, eclasiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Pr. Conf. Univ. Dr. Habil. Adrian Gh. Paul, Pr. Lect. Univ. Dr. Teofil Stan, Pr. Lect. Univ. Dr. Claudiu Pop, Asist. Univ. Dr. Marius Sabou, Pr. Adrian Mihali, consilier eparhial administrativ, Pr. Ionuţ Todorca, consilier eparhial cultural, Pr. Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru şi pictură bisericească, Pr. Milan Bălan, consilier eparhial teologic-educaţional, Pr. Lect. Univ. Dr. Marius Nechita, inspector şcolar pentru Religie, Pr. Andrei Pop, inspector, Pr. Daniel Tirean, cotrol financiar intern, Pr. Andrei Marius Pop, inspector social-filantropic, Pr. Dr. Andrei Gavriş, contabil şef, Pr. Călin Iosip, muzeograf, Pr. Prof. Florin Hoban, directorul Seminarului Teologic Liceal„Sfântul Iosif Mărturisitorul”, Pr. Drd. Claudiu Ciascai, duhovnicul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturistorul”, Pr. Ionuţ Pleş, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Arhid. Dumitru Botiş, director servicii sociale, Arhid. Gherasim Nap, şeful de cabinet al Arhiereului Vicar, Arhid. Ioan Onuţ Păcurar, referent secretariat, Arhid. Petru Vasile Bud, Arhid. Vlad Nechita, Diac. Alexandru Cupşinar, Diac. Ioan Hotico. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Sfântul Ioan Damaschinul”, dirijat de Pr. Lect. Univ. Dr. Petrică Aurelian Covaciu.
Cuvântul de învăţătură
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul s-a oprit asupra vieţii şi activităţii ca Ierarh a Sfântului Iosif Mărturisitorul de Maramureş, subliniind dârzenia, stăruinţa în credinţa străbună, credinţa lui nestrămutată în Ortodoxie, buna chivernisire a lucrurilor, toate spre mântuirea poporului dreptcredincios pe care îl avea în păstorire, fapt pentru care a îndurat temniţa, batjocura, schingiuirea, ceea ce i-a adus mai devreme trecerea din această lume.
